Un sfert din toate gândurile tale nu își au rostul, eu sunt benign
de celelalte nu merită să mă ating
solicit zile libere ca să mă văd cu tine
și aștept să te deschizi știi bine
ca în visele de ieri și dacă-mi spui neostenit
fără prezumții mă faci mai fericit.
Am toate pânzele pictate cu zăbrele
să mă tot vezi cum vin dinspre apus
și-n toate visele îți pun doar brațe de lalele
le porți ca semne din zile ce s-au scurs.
Înaintez fără rușine de-a lungul străzii ca un bogoslov
citind cu glasul tare „Bal Mascat” de Lermontov
alineat pentru momente de eșec în care mă știi cert
mă regăsesc adânc în brațele tale. Și mă iert!
zaimeanul 