Îți adresez vești prin intermediul cuvintelor
prin acest simpatic transportor de silabe fără noimă
pe care le-am dresat zi de zi să stea cuminți
în rânduri de Word.
ieri le-am plimbat printre tejghele și coșuri de Auchan,
printre copiii de lângă creșă, care încă își rod unghiuțele.
a trecut prin balta albă și camionul cu înghețată,
mi-a udat hârțoagele
pe care aveam trecut numărul tău – pui de om cu maculatura în mână,
ochelari asudați și free hugs esplanada casei de cultură.
nu vei găsi în cataloage rătăcirile mele de ieri,
pe pajiștea minții mele să-mi găsesc fluturii insurgenți
de care am atâta nevoie.
ei mă pot ghida prin soarele cald de octombrie,
îi pun pe categorii, până la trandafirii agățători, crini albi și brândușe…
toți bulbii de flori stau țapeni, cum să îi aduc în discuții telefonice.
aici la mine e destul de gri, toamna se felicită între urșii între ei,
se pregătesc de zăpadă.
în așteptarea răspunsului tău nu pot uita ferestrele larg deschise,
vecinii coc gogoșari, prăjesc bureți, iar copii vin botoși de la școală
s-ar putea să am chef
să arunc cu raze în inima ta,
doar scrie!
zaimeanul 