Când inima unui centaur zace
ca un purece-n mâna ta
îți aduce aminte că ai de recoltat porumbul
dulce, bun de fiert.
În dosul de sacou faci loc
buzunarelor imense
să ascunzi iubirea și porumbeii
ca un magician din talpă.
Spre Cerul Gurii apropii vârful de lance
să recunoști privirea-mi anesteziată
ca dulceața căpșunilor ce îți sărută palatul moale.
centaur
zaimeanul 