/Jora apare azi înseninat de vicii crunte
/și rătăcit prin grai de adormit culcuș
/pe arfe cruzi senin îmi cântă o voce cu sărut pe frunte
/ieșind din gura urșilor de pluș
/pe solzii dulci sirenele-și strecoară
/părul sărac, nepieptănat și despicat la vârf
/un fel de bronz stropit cu H20 și urme de comoară
/e prea târziu și-n declarații nu mai facem târg
/tu nu-mi răspunzi cu vocea ta din zodia-ți Fecioară
/e prea târziu și nimeni nu se vrea „hirurg”
/eu te trezesc, încet, așa cum o făceam odinioară
/cu zâmbet radical de tânăr sau chiar mustăcit
/mă urc la pas cu mintea mea pe drumuri pe care alții încă mai coboară
/aduc cu mine starea cu care un răcit sugrumă, un gând rebel, uimit și rătăcit.
zaimeanul 