Soul

I-am sărutat sicriul de 303 ori pentru că atâtea zile aveam împreună. Aveam buzele uscate, iar crăpăturile-mi erau pline de pământ palid ameţit de vânt. Lacrimile îmi spălau obrajii albi de praf. Vroiam să mă arunc în groapă dupa ea, dar mă gândeam că nu are decât câteva oase şi un corp obosit acolo, a sărit şi ea, a admirat 13 balcoane sub ea in gol, iar vântul oprea mereu gravitaţia ,etaj după etaj.Imbătrânisem ştiind că e reîncarnată de 18 ani într-un pescăruş cumplit, murdar de deşeurile marine. M-am sinucis ca să o revăd. Eram peşte, si, m-a mâncat , să mă poarte în veci cu ea.

Lasă un comentariu